Urmele trecutului

– Mulţumesc că ai venit, dragul meu! Sper ca în noaptea asta să putem vorbi, merse în direcţia lui. -Hei! Tu acolo, eu aici, delimită Carlos spaţiul dintre ei, făcând semne cu mâinile. – Nu o să crezi nimic din ce îţi voi spune, nu? se opri la câţiva paşi de el. – Dacă ceea…

Cap 2. Simfonie de sentimente

– fragment – Alicia se trezi în urma a cel puţin trei ore chinuite de somn. Se ridică şi se îndreptă, sprijinindu-se de pereţi, spre baie. Lăsă apa să curgă şi în timp ce aburii se ridicau ca o pâclă umedă şi fierbinte, se aşeză pe marginea căzii. Ar fi dat orice, numai să fie lăsată în pace….

Amintirile

Suspin după suspin respira şi lacrimile prin suflet îi rătăceau. Amintirea trecutului său trist şi dureros o amorţea… Realiza că se transforma în ceea ce nu voia şi contra căreia luptase încontinuu: o femeie de piatră cu suflet de tinichea. Cap.5 – Damnarea unui suflet rătăcit, Aripi smulse – Corina Savu Amintirile, bucăţele smulse din noi,…

Un fragil supliciu

Privea singurătatea din jurul ei și asculta liniștea apăsătoare a conacului. Se simțea prizoniera unui bol de cristal aruncat într-un colț liniștit și nevăzut. Dintr-odată frica și neputința puneau stăpânire pe el, agitându-l în toate părțile cu o putere imensă. Plictisite să se joace, îl aruncau cu susul în jos, într-un subsol întunecat, izolat. Toate…

Vis sau realitate?

– Daţi-mi drumul, vă rog! Ajutor! Vocea venea dintr-o clădire datată mai târziu decât cele mai multe case din zonă. Ajunsă în dreptul uşii de lemn masiv, un bărbat înalt, fără par, îmbrăcat în alb, o întâmpină. Un ghid ce o purta spre o regiune necunoscută, pe un coridor îngust, total abandonat şi liniştit precum…

Cap 1. REMINISCENŢE

1. REMINISCENŢE – Te rog, iartă-mi îndrăzneala, spuse bărbatul. Am nevoie de tine, aici! zâmbetul lui era magic. Alicia, grăbeşte-te! Ea se chinuia să ţină pasul, dar picioarele-i erau ca de piatră. – Aşteaptă, te rog! Extenuată, se prăbuşi în mijlocul străzii. Privirea i se pierdu în depărtare, uitându-se, o perioadă lungă de timp, la…

Gânduri sibilinice

Se întoarse în liniştea conacului. Soarele îşi oglindea chipul pe suprafaţa de abanos a pianului. Înmormântarea luase cu ea şi ultima picătură de energie pe care o păstrase pentru momente mai grele. Porumbeii zglobii îi cântau la fereastră. Ar fi vrut să aibă şi ea aripi. Se mulţumea doar cu nişte braţe avide de îmbrăţişări. Acelea ce greşeau mereu adresa…

Aripi smulse…

A scrie este uşor, dar a găsi titlul potrivit este cel mai greu lucru. Până la decizia finală au avut loc frustrări, renunţări şi tot felul de sentimente ambigue. După numeroase încercări, am realizat că titlul nu este pur şi simplu titlu, ci chintesenţa actului scriitoricesc. Acesta este „persoana” ce îşi arată chipul în faţa…

…Curând

Într-o dimineaţă însorită sau la lăsarea unei nopţi furtunoase, atunci când locul în care te afli devine străin şi te strânge, deconectează-te. Fă un exerciţiu. Deschide cartea, citeşte-o şi apoi închide ochii. Cu bilet gratuit, cu zero ore de zbor, ai ajuns… Destinaţia finală: El Fuerte, unul dintre cele mai frumoase oraşe coloniale din regiunea…